Amplasare geografică:
Localitatea Borănesti se află în Judetul Ialomita, România (situată la 11km de Urziceni).
Teritoriul administrativ al comunei Borănesti face parte din marea unitate "Câmpia Vlãsie", la cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic al Dunării si cel al Ialomitei. În partea de nord se găseste lunca Ialomitei, iar În partea de sud, o terasă înaltă, având cote cuprinse între +18m si 35m. Relieful este tabular, fragmentat de valea Râului Ialomita.
Comuna se află amplasată paralel cu cursul râului Ialomita, pe malul său drept.
Zona de luncă: Râul Ialomita are un curs meandriform si o vale asimetrică pe lătime variabilă între 1,5km si 4,5km. Malul său drept este apărat de un dig pe tot teritoriul comunei (în partea de nord a satelor), care asigură scurgerea viiturilor fără afectarea zonelor locuite si agricole. Lunca prezintă numeroase brate moarte si privaluri. De asemenea există câteva zone cu exces de umiditate. Zonele construite ale comunei Borănesti se situează în această zonă de luncă.
Zona de versant: Lunca Ialomitei este mărginită la sud de un versant abrupt, taluzat. Taluzul are înăltimi în jur de 20m iar panta sa (15%-20%) îl face dificil pentru construire.
Zona de câmpie înaltă: Platoul din partea sudică variază între 70m si 87,5m altitudine, prezentând sub solul subtire nisipuri eoliene. Această zonă este destinată culturii agricole (principalale culturi fiind cele de grâu, porumb si floarea-soarelui).
Geologia:
Din punct de vedere geologic fundamentul regiunii este alcătuit din roci cristaline cu o cuvertură sedimentară de aproximativ 5000m, cuprinzând paleozoic, mezozoic si neozoic.
Paleozoicul cuprinde Ordovicianul - reprezentat prin gresii cuartitice negricioase, Silurianul - reprezentat prin sisturi argiloase negre cu graptoliti si argilite negre, Devonianul - reprezentat prin argile negre, gresii, siltite, calcare negre spatice, calcare si dolomite brune cu anhidrit.
Carboniferul cuprinde calcare si dolomite. Triasicul cuprinde pelite si nisipuri roscate, iar Jurasicul - argile negre cu gresii si nisipuri silicioase acoperite de calcare si dolomite.
Cretacicul cuprinde calcare în bază si gresii si nisipuri glauconitice la partea superioară. Neozoicul incepe cu Eocenul, care cuprinde gresii si calcare lumaselice.
Tortonianul este format din calcare, gresii si algire, iar Sarmatianul din argile si calcare. Meotianul cuprinde nispuri si marne, Pontianul - marne nisipoase, Dicianul - nisipuri, Iar Levantinul - calcare si nisipuri.
Cuaternarul prezinta in baza Pleistocenul inferior - Complexul stratelor de Fratesti, urmeaza Pleistocenul mediu - Complexul marnos si apoi Pleistocenul superior - Nisipurile de Mostistea.
Depozitele de terasa si loess-urile apartin Holocenbului, precum si nisipurile de dune.
Conditii hidrologice:
Hidrologia Comunei Boranesti este conditionata de o serie de factori: litologia si proprietatile fizice ale rocilor acvifere, situarea morfologica, raportul alimentare/drenare. Exista roci care inmagazineaza apa din Cretacic pana in Holocen, dar cele mai importante sunt cele Cuaternare.
Acviferul de mare adancime este reprezentat prin Complexul stratelor de Fratesti, situat in jurul adancimii de 50m si avand aproximativ aceeasi grosime. Complexul cuprindetrei nivele nisipoase cu inclinari estice.
Alimentarea lui se face din infiltrarea apelor meteorice si de suprafata, dar si din afluxul subteran dinspre Subcarpati. Directia de curgere a apei este de vest-est. Apa este in general potabila, depasiri la o parte din indicatori inregistrandu-se in putine cazuri. Acviferul de medie adancime cuprinde Complexul Marnos situat sub 20m adancime si este ascensional. Complexul are aceeasi inclinare, directia de curgere fiind NV-SE. Gradul de mineralizare inidca o alimentare prin infiltratiile apelor de suprafata si freatice.
Acviferul de mica adancime, Nisipurile de Mostistea, are apa cu nivel usor ascensional situandu-se intre 10 si 20m adancime. Inclinarile stratelor rezervor sunt aceleasi ca la cele din adancime, iar directia de curgere este VNV-ESE. Alimentarea se face prin infiltratii din ape meteorice si de suprafata, precum si din capetele de strat din interfluviul Arges-Mostistea. Pentru alimentari cu apa se recomanda acviferele de mica si medie adamcime.
Freaticul este potabil si folosit de locuitori; are adancime destul de mica, de 2-4,5m si este puternic afectat de apele meteorice. In perioadele de ploi puternice si indelungate nivelul apelor freatice se ridica cu atat mai mult cu cat canalul de desecare impiedica de fapt dreanrea stratelor.
Conditionari geotehnice:
Teritoriul administrativ al Comunei Boranesti a putut fi divizat in trei zone geotehnice, limitele acestora corespunzand in general limitelor geomorfologice. Teritoriul urban este amplasat pe o singura zona geotehnica si anume cea care corspunde din punct de vedere geomorfologic luncii.
Fundarea se face in roci holocene superioare, de regula loess-uri.
Solurile:
Invelisul de la sol este format in cea mai mare parte din solurile zonale reprezentate de cernoziomuri. Solurilor mentionate li se asociaza diferite faze de eroziune, in general slaba sau modesta la nivelul Campiei Baraganului.
Fertilitatea buna a cernoziomurilor si reliefului cu pante foarte reduse au determinat folosirea in agricultura pe scara mare a fondului funciar si caracterul predominant cerealier al culturilor, asociat in suprafetele mai mici cu cel viticol.
Folosirea intensiva a resurselor de sol necesita insa si o serie de masuri sau lucrari de imbunatatire funciare: lucrari de combatere a eroziunii solului si a celor de eliminare a excesului de umiditate rezultat in urma precipitatiilor.
Hidrografia:
Comuna Boranesti se afla situata in bazinele hidrografice ale raurilor Ialomita si Dunare.
Reteaua hidrografica din zona comunei este formata in principal din raul Ialomita, care curge de la vest spre est. In comuna se intalnesc si lacuri, Sintesti si Boranesti.
Clima:
Teritoriul comunei apartine climei temperate cu un pronuntat grad de continentalism, ca de altfel intregul Judet Ialomita, cu contraste mari de la vara la iarna, atenuata in parte de unele suprafete impadurite situate in apropiere (in zona nord-estica a teritoriului administrativ al comunei, de-a lungul raului Ialomita).
Regimul climatic general este caracterizat de veri foarte calde (medii termice peste 22 grade C), cu cantitati medii de precipitatii nu prea importante, in mare parte sub forma de averse, si ierni foarte reci (medii termice in ianuarie sub -2 grade C), marcate la intervale neregulate de viscole puternice. Temperatura medie anuala se gaseste in jurul valorii de 10,5 grade C.
Precipitatiile prezinta un caracter insular, local. Frecventa anilor secetosi si a perioadelor secetoase este mai mare comparativ cu cea a anilor ploiosi si perioadelor ploioase. Fenomenele de seceta se pot produce pe tot parcursul anului. Astfel in cursul unui an mediu, pot avea loc cca. 7 perioade de seceta cu o durata medie de 16 zile. Aceste perioade sunt cele mai frecvente la sfarsitul verii - inceputul toamnei.
Vanturile dominante in tot cursul anulu sunt cele din sector nord-estic, cu frecvente intre 25-29% toamna, 22-34% iarna, 26-36% primavara si 22-25% vara, urmate de cele din directie opusa, sectorul sud-estic. Aceste caracteristici sunt influentate pe de o parte de relieful zonei (tabular, fara proeminente semnificative), pe de alta parte, de liniile mari de relief din vecinatate (Carpatii si Subcarpatii de Curbura).
Radiatia solara globala variaza intre 125 si 127,5 kcal pe cm patrat an.
Microclimatul generat de culoarul raului Ialomita este de cca 400 m in stanga si 500 m in dreapta albiei raului.